Mozilla a lansat Firefox 3.6 RC1

Lansarea noii versiuni a celui mai popular browser Internet din lume, Mozilla Firefox 3.6, se apropie cu pasi repezi. Dupa cinci versiuni beta, Mozilla a lansat varianta Mozilla Firefox 3.6 Release Candidate 1 (RC1), despre care compania afirma ca va primi update-uri periodice si ca, in cele din urma, va deveni identic cu varianta finala Mozilla Firefox 3.6.

Iata cateva dintre imbunatatirile din Firefox 3.6 (comparativ cu 3.5)

- Utilizatorii pot schimba aspectul browser-ului cu un singur clic, prin Personas.

- Utilizatorii sunt avertizati cu privire la plug-in-urile neactualizate.

- Formular imbunatatit de completare automata a informatiilor, care ofera optiuni mai relevante din istoric.

- Compatibilitate imbunatatita cu alte programe, pentru stabilitate sporita a browser-ului.

- Video nativ poate fi afisat full screen.

- Suport pentru fonturi WOFF.

- Performanta JavaScript imbunatatita, timpi redusi de reactie si de pornire.

- Suport pentru noile tehnologii CSS, DOM si HTML5.

Exista in continuare diferite modalitati de a imbunatati performantele lui Firefox 3.5, printre care add-on-ul Vacuum Places Improved (defragmenteaza baza de date "Places", care contine history si bookmarks, pentru eliminarea lag-ului la tastare in bara de adrese) si programul Firefox Preloader (care incarca portiuni din Firefox in memorie pentru acces si pornire mai rapide).

Feţele creatorilor popularelor limbaje de programare

Este destul de fascinanta ideea de a te familiariza cu fetele persoanelor ce stau in spatele popularelor limbaje de programare, in care noi petrecem ore in sir insusind-le si folosindu-le din plin. Lista ar putea să nu fie cuprinzătoare, insa ea contine aproape toate popularele limbaje de programare utilizat în timpurile moderne. Deci, sa-i dam drumul.

PHP

Rasmus Lerdorf (născut la 22 noiembrie 1968 în Qeqertarsuaq, Groenlanda) este un programator Danish-Greenlandic si este cel mai de seamă creator al limbajului de programare PHP.El este autorul primelor două versiuni.

Python

Guido van Rossum este un programator olandez, care este cel mai bine cunoscut ca autorul limbajului de programare Python. În comunitatea Python, Van Rossum este cunoscut ca “Benevolent Dictator for Life” (BDFL), ceea ce înseamnă că el continuă să supravegheze limbajul Python in procesul de dezvoltare, luind decizii în cazul în care este necesar. El este in prezent angajat a companiei Google, unde îşi petrece jumătate din timpul său asupra dezvoltarii limbajului Python.

Ruby

Yukihiro Matsumoto (Yukihiro Matsumoto, aka Matz, născut pe 14 aprilie 1965) este un om de ştiinţă in domeniul "Computer science" japonez şi designer de software cel mai bine cunoscut ca programator şef al limbajului de programare Ruby şi implementarea de referinţă (MRI). Sa nascut in Osaka Prefecture, în vestul Honshū. Potrivit unui interviu realizat de Japonia Inc., el a fost un programator autodidact, până la sfârşitul anilor de liceu. A absolvit Universitatea Tsukuba, unde el asociat cu departamentele de cercetare se ocupă de limbaje de programare şi compilatoare.

Ruby on Rails

(Cu toate că, Ruby on Rails este o aplicaţie web open source schiţata din limbajul de programare Ruby)

David Heinemeier Hansson este un programator danez, creatorul aplicaţie web (open source) Ruby on Rails si a Instiki wiki. El este, de asemenea, partenerul firmei 37signals bazata pe dezvoltare web-software.

Perl

Larry Wall (născut la 27 septembrie 1954) este un programator şi autorul, cel mai bine cunoscut pentru crearea de limbajul de programare Perl, în 1987.

JavaScript

Brendan Eich (nascut in anul 1961) este programator si creatorul limbajului de programare JavaScript. El este Chief Technology Officer la Mozilla Corporation.

Controlul listarii din pagini web

Multi web developeri s-au lovit de probleme cind vine de listarea unor documente web direct din browser. Exista window.print() functie JavaScript care apeleaza dialogul de print al browserului insa din motive de securitate nu se pot face prea multe lucruri automat. Userul ar trebuie sa seteze diversi parametri altfel decit cei default ai imprimantei in fiecare instanta a browserului ceea ce poate fi deranjant. Ce faci daca vrei sa listezi 'landscape' sau cu anumite margini? Cam greu.

Pentru asta exista un control free dar si comercial (mai avansat) numit MeadCo ScriptX. Varianta minimala sau cea comerciala se poate distribui de pe site-ul dvs. si apoi folosi in pagini HTML ca si control ActiveX:

<object id=factory style="display:none"
classid="clsid:1663ed61-23eb-11d2-b92f-008048fdd814"
codebase="http://www.meadroid.com/scriptx/ScriptX.cab#Version=6,1,431,2"></object>

Apoi se poate controla listarea cu ajutorul acestui control, folosind JavaScript:

Cod:

<script language="JavaScript"> function printWindow() { factory.printing.header = ""; factory.printing.footer = ""; factory.printing.portrait = true; factory.printing.leftMargin = 0.5; factory.printing.topMargin = 0.5; factory.printing.rightMargin = 0.5; factory.printing.bottomMargin = 0.5; factory.printing.Print(false); } </script> <a href="javascript:printWindow();">Print</a>

Documentatia completa a obiectului cu toate metodele si parametrii disponibili o gasiti la http://www.meadroid.com/scriptx/docs/gendocs.htm

Mostenire claselor in JavaScript

O metoda de a folosi derivarea claselor in JavaScript. Desi este un pic cam ciudata in raport cu celelalte limbaje care suporta clase este totusi o metoda de a obtine clase care sa poata fii mostenite in JavaScript

Cod:

/****** Person constructor *****/ // Constructorul unei clase. Pentru a putea deriva aceasta clasa constructorul nu trebuie sa seteze nini o // proprietate a clasei. Pentru a seta proprietatile constructorul va apela o alta functie care va face initializarile function Person(first, last) { if ( arguments.length > 0 ) this.init(first, last); } /****** Person init *****/ // Functia care seteaza proprietatile clasei si care va fi apelata de catre clasele derivate Person.prototype.init = function(first, last) { this.first = first; this.last = last; }; /****** Person toString *****/ // O alta functie a clasei care va fi suprascrisa de clasele derivate dar va putea fi apelata din aceste Person.prototype.toString = function() { return this.first + "," + this.last; }; /****** Setup Employee inheritance *****/ // Deriveaza Employee din clasa Person //Defineste prototipul clasei Employee specificand ca este o sub clasa a clasei Person Employee.prototype = new Person(); // Defineste constructorul clasei Employee Employee.prototype.constructor = Employee; // Defineste clasa Person ca super-clasa (clasa parinte) a clasei Employee si permite astfel accesul la metodele // din clasa parinte Employee.superclass = Person.prototype; /****** Employee constructor *****/ // Constructorul clasei. Cheama functia init pentru a initializa proprietatile function Employee(first, last, id) { if ( arguments.length > 0 ) this.init(first, last, id); } /****** Employee init *****/ Employee.prototype.init = function(first, last, id) { // Apeleaza metoda init din clasa parinte accesand-o prin prototipul acesteia si specificand ce parametri va primi. // metoda call() este folosita pentru a apela o functie si primeste ca parametri obiectul asupra careia este // apelata si parametri cu care functia va fii apelata Employee.superclass.init.call(this, first, last); // init properties //Dupa ce functiile din clasele superioare seteaza parametri se seteaza parametri proprii ai clasei this.id = id; } /****** Employee toString *****/ Employee.prototype.toString = function() { // Este apelata functia toString din clasa parinte var name = Employee.superclass.toString.call(this); // Apoi se executa codul specific clasei // Se pare ca la apelarea parintelui informatiile setate de functia din care se face apelul sunt sterse. Acest lucru // poate fi evitat prin salvarea valorilor in niste variabile care nu sunt implicate in apelarea funcitei din clasa // parinte iar apoi realizand o combinatie intre valorile salvate si cele returnate de functia parinte return this.id + ":" + name; }; /***** * Setup Manager inheritance Same as in the case of Employee only that it specifies Employee as parent class *****/ Manager.prototype = new Employee; Manager.prototype.constructor = Manager; Manager.superclass = Employee.prototype; /****** Manager constructor *****/ function Manager(first, last, id, department) { if ( arguments.length > 0 ) this.init(first, last, id, department); } /****** Manager init *****/ Manager.prototype.init = function(first, last, id, department) { // Call superclass method Manager.superclass.init.call(this, first, last, id); // init properties this.department = department; } /****** Manager toString *****/ Manager.prototype.toString = function() { var employee = Manager.superclass.toString.call(this); return employee + " manages " + this.department; }

String trim()

Un lucru care lipseste din JavaScript este o functie trim() care sa elimine spatiile dintr-un string. Este utila de exemplu cind se doreste verificarea unor cimpuri care sa nu fie sarite la verificare doar prin introducerea unor spatii albe.

O solutie simpla este crearea unei functii:

function trim(str)
{ return str.replace(/^s*|s*$/g,""); }

Apoi se poate folosi:

alert(trim(" un test "));

O solutie mai eleganta este crearea unei functii prototip pt. toate stringurile:

String.prototype.trim = function() {
return this.replace(/^s*|s*$/g,"");
}

var str=" un test ";
alert("|"+str+"|n|"+ str.trim()+"|");

Sau se poate folosi inclusiv pt. cimpuri sau constante string:

alert("|"+" alt test ".trim()+"|");

Javascript: Elementul Sinucidere

Un tip scurt de sinucidere in javascript. Sinucidere ? Ei bine ... adică are un element de elimina propiu. Am dat peste acest lucru ceva timp în urmă: un ‘read more’ link pe care ar trebui să se stabilească afişarea de proprietati a unui element de "block’" şi "remove itself" complet din DOM. Plain javascript, no frameworks. Iata la ce am ajuns:

this.parentNode.removeChild(this);

El nu are nevoie de o identitate, numele sau orice altceva. In plus, nu necesita chiar niki a sa-mamă de a o avea şi niki ID-ul! Acest lucru poate fi buimac, dar îmi place!

Hack de 1 Aprilie

Salutare tuturor!
Azi e 1 Aprilie- "Ziua Umorului". Cu această ocazie am pregatit un mik truc. Va voi arata cum puteti edita orice pagina web. Pentru aceasta veti avea nevoi de un javascript. Acest script este usor de ţinut minte şi merge pentru orice pagina web. Iata codul de care aveti nevoie: javascript:document.body.contentEditable ='true'; document.designMode='on'; void 0 . Introduceţi acest cod in bara de adrese, tastati Enter si editati orice pagina doriti (Precum e aratat in video de mai jos) .

Trucul consta in faptul ca acele date care le veti schimba ele nu se vor memora :( . De aceea la urmatoarea accesare a paginii web, ea se va deschide fara schimbari. Aceasta e o metoda buna de a va păcăli prietenii. HAVE FUN!!!