Pictogramele My Computer si My Documents plasate pe desktop au fost unele dintre aspectele pe care le-am remarcat când am folosit Windows 95 pentru prima oara. Ambele au fost create cu scopul de a oferi accesul rapid la informatiile considerate cele mai importante pentru utilizator. Cu timpul, sistemele de operare Windows au suferit de o adevarata inflatie a directoarelor care incepeau cu "My". My Movies, My Pictures, My Webs sunt doar câteva dintre directoarele consacrate de Windows XP. In plus, mai multi producatori software si de jocuri au decis sa-si creeze propriile directoare de acest tip in My Documents, directoare care au rolul de a stoca fisierele create cu acele programe, respectiv salvarile jocurilor cu pricina. Personal nu am folosit decât intr-o mica masura aceste directoare, si anume in masura in care nu am avut de ales. Din aceasta cauza, am blamat intotdeauna incercarea Microsoft de a-mi limita optiunile si de a ma obliga sa folosesc anumite directoare. si sunt convins ca nu sunt singurul. In plus, My Documents nu poate fi sters sub nici o forma. In cel mai bun caz, continutul acestuia poate fi mutat eventual pe alta partitie. In aceste conditii, va exista intotdeauna pe partitia pe care a fost instalat sistemul de operare un director My Documents, fie el si gol.
Apreciate de unii, nefolosite de altii, directoarele cu pricina implinesc 10 ani in slujba sistemelor de operare care poarta semnatura Microsoft. si se pare ca gigantul din Redmond, cum este alintat ironic Microsoft, a decis ca directoarele respective sa ia o alta forma o data cu Longhorn. Microsoft a decis ca aceste directoare sa existe si in Longhorn, dar fara a mai fi precedate de "My". Astfel, My Computer va deveni Computer, My Documents - Documents si asa mai departe. Chiar daca anuntul facut de Microsoft pare ilar, acesta nu este nimic in comparatie cu justificarea deciziei. Ei bine, conform declaratiilor oficiale, pronumele posesiv "My" a avut rolul de a familiariza utilizatorii cu directoarele importante si cu tipurile de fisiere continute de acestea, iar acum, dupa 10 ani de folosire mai mult sau mai putin intensiva, utilizatorul este destul de matur pentru a-si gasi documentele, chiar daca directorul cu pricina se numeste doar Documents. Din aceasta justificare reiese ca Microsoft ia in calcul foarte multe aspecte inainte de a introduce sau a modifica anumite facilitati, cum ar fi profilul psihologic al utilizatorului de Windows. Dar oare aceasta justificare nu ascunde, de fapt, alte motive? Daca ar fi sa emitem supozitii, am putea gasi o legatura intre aceasta decizie si Recording Industry Association of America, care face eforturi mari pentru a impiedica schimbul de fisiere intre utilizatori. RIAA sustine ca, de fapt si de drept, continutul multimedia in format digital pe care l-am achizitionat nu este in totalitate al nostru si, prin urmare, nu putem efectua anumite operatiuni asupra acestuia. Iar un director ce poarta numele My Music ar justifica tocmai contrariul. De aceea, eliminarea pronumelor cu pricina din denumirea directoarelor in care sunt stocate fisierele multimedia ar putea fi vazuta si ca o incercare a celor de la Microsoft de a nu se amesteca in aceasta problema.
Indiferent daca este reala sau nu, justificarea oficiala a deciziei ar putea jigni multi utilizatori care nu au fost niciodata neajutorati fara aceste directoare. Personal, bucuros fiind ca m-am maturizat indeajuns ca utilizator de Windows si ca ma voi descurca si cu denumirea de Computer in loc de My Computer, astept cu nerabdare ca peste alti 10 ani sa fiu capabil sa deschid programele si in cazul in care va fi redenumit butonul Start.