Mozilla Jetpack - fii programator Firefox

Dacă foloseşti Firefox ori cunoşti câteceva despre această unealtă de navigare web, e imposibil să nu ai idee despre ce sunt acelea add-on-uri: acele miniaplicaţii / plugin-uri uşor instalabile care-i sporesc browserului numărul de aptitudini. Ei bine, extensiile acestea vor putea fi create mult mai mai uşor de-acum încolo, de către pasionaţi fără diplome de geniu , dar care au minima cunoaştere necesară pentru a încropi un site. În acest sens Mozilla Labs a lansat spre testare Jetpack, o nouă platformă de dezvoltare a add-on-urilor pentru Firefox.

Firefox a câştigat în foarte puţini ani, foarte multă popularitate. Pentru eleganţă, securitate, taburi. Însă unul dintre motivele principale ar fi aşa numitele add-on-uri, care-i cresc utilitatea. Majoritatea sunt gratuite: unele blochează reclamele agasante de pe site-urile vizitate, altele monitorizează anumite pagini web (de pildă, fluxurile RSS), există clienţi Twitter sau plugin-uri ce facilitează traducerea paginilor . Cele mai multe sunt făcute tocmai de către utilizatorii Firefox cu varii pretenţii sau nemulţumiri în utilitarea browserului - fireşte, de cei cu oareşce cunoştinţe de programare.

Comunitatea Mozilla, care numără cam 8.000 de dezvoltatori a creat până acum circa 12.000 de add-on-uri. Pe durata a patru ani până în noiembrie 2008, acestea au înregistrat un miliard de download-uri. Cu toate acestea "Vrem să avem şi mai mulţi membri în comunitatea noastră de dezvoltatori, oferindu-le un mecanism mult mai accesibil de creare a add-on-urilor, totodadă unul cu capabilităţi superioare, o platformă extensibilă şi bună pentru inovaţie." - se explică despre Jetpack pe blogul Mozilla Labs. "Scopul Jetpack este să permită oricui e capabil să construiască un site să participe la îmbunătăţirea experienţei de navigare, comunicare sau distracţie pe Web (realizând chiar el add-on-uri pe baza binecunoscutelor coduri HTML, CSS sau JavaScript - n.r.)".

Mozilla Labs Jetpack - Intro şi Tutorial

Contextul lansării Jetpack (practic, dorinţa arzătoare a Mozilla de a-şi spori numărul de developeri) este unul delicat în domeniul browserelor Web. Pe când să ameninţe dominaţia Internet Explorer de la Microsoft, Firefox s-a trezit că are de luptat şi cu Safari de la Apple ori navigatorul Chrome de la Google. Iar ultimul dintre ele şi totodată cel mai proaspăt browser de Internet încearcă să adopte tactica add-on-urilor care a consacrat Firefox, Google presându-i pe dezvoltatorii săi la crearea de extensii pentru Chrome.

Pe scurt, principalele caracteristici ale noului proiect:

• din perspectiva utilizatorului obişnuit de Firefox - add-on-urile vor putea fi instalate fără a fi necesară repornirea browerului, aşa cum se întâmplă acum; le vei putea porni/opri cu un buton la vedere; promisiunea este că nici nu vor mai exista probleme de compatibilitate ale add-on-urilor de la o versiune la alta a Firefox; în plus, e de bănuit că vor apărea extensii cu funcţionalităţi nebănuite
• din perspectiva developerului - add-on-urile vor fi mai uşor de creat, chiar de către cei care au minime cunoştinţe cu privire la banalele tehnologii web HTML şi CSS, respectiv JavaSript; o extensie poate fi creată inclusiv cu mai puţin de 10 linii de cod

Aşadar, dacă eşti pasionat de linii de cod şi aspiri la titlul de programator, Jetpack îţi face cu ochiul. Totuşi, nu te avânta încă. Noul kit de dezvoltare a extensiilor pentru Firefox se află în prezent în stadiu experimental (versiunea 0.1), dar are dispune deja de minime funcţionalităţi. Mai multe detalii pe blogul, respectiv site-ul Jetpack.

Glosar IT (IrDA, Blu-ray, PDA)

IrDA

IrDA (Infrared Data Association) este o asociaţie non-profit apărută în anul 1993, responsabilă de apariţia şi dezvoltarea unei tehnologii de transfer al datelor, fără fir, bazată pe raze ifraroşu. Pentru a o putea folosi, dispozitivele trebuie să fie echipate cu un port infraroşu, ce utilizează o rază de lumină cu o frecvenţă foarte mare (THz), direcţionată liniar între emiţător şi receptor, pe o distanţă scurtă. Transmisia IR se poate realiza doar între două echipamente şi este necesar ca între punctele de transfer să nu existe nici un fel de obstacol.

Blu-ray

Acronimul “Blu-ray” defineşte o nouă generaţie de discuri optice, planificată să apară în 2006, care va avea o capacitate de stocare a datelor mult sporită faţă de DVD-uri şi va folosi o tehnologie inovatoare. Dezvoltarea noului disk a fost necesară pentru înregistrarea filmelor în format HDVD (High Definition Video), dar el va putea conţine date de orice fel.

PDA

Acronimul „PDA” provine de la „Personal Digital Assistent”, tradus prin asistent digital personal, şi desemnează unu aparat electronic de dimensiuni mici ce poate stoca, prelucra şi organiza eficient informaţii diverse. Scopul său este de a fi utilizat ca o agendă personală pe care să o poţi lua cu tine tot timpul.

OnLive - Crysis pe un netbook!

Pasionaţii de jocuri au fost nevoiţi întotdeauna să se confrunte cu o problemă destul de spinoasă: o configuraţie performantă la un anumit moment era depăşită în 2-3 ani , dacă nu chiar mai repede. Schimbarea componentelor din calculator pentru a putea rula ultimele titluri apărute loveşte puternic în bugetul jucătorilor şi nu puţini apelează doar la upgrade-uri minore. Cineva s-a gândit la o soluţie pentru această problemă cu 7 ani în urmă, a lucrat la ea în secret şi acum a decis s-o facă publică.
Steve Perlman este creatorul aplicaţiilor QuickTime şi WebTV şi se laudă c-a reuşit să ţină secret proiectul OnLive încă din anul 2002 . Ceea ce i-a trecut lui prin cap la vremea aceea nu este deloc o idee rea, însă necesită un suport important şi nu poate fi pusă în practică fără o investiţie majoră. Ea sună în felul următor: ce-ar fi dacă jocurile nu ar mai fi rulate pe calculatoarele personale, ci pe nişte servere foarte puternice ? Cum majoritatea pasionaţilor de jocuri sunt conectaţi la Internet, ei ar transmite comenzile de la tastatură şi mouse, iar de la un serviciul online ar primi imaginea şi sunetul din joc.

Acest serviciu se numeşte OnLive şi este bazat pe arhitectura cloud computing. Un exemplu similar este serviciul Google Apps. Editarea unui document se face într-o pagină de browser, însă nu este folosită puterea de procesare a PC-ului pe care se lucrează, ci a serverelor Google. În acest fel este teoretic posibil ca un utilizator ce dispune de un netbook să se poată juca Crysis, şi nu oricum, ci la setările de detaliu maxime, atâta timp cât procesarea este pusă în spinarea unor servere de ultimă generaţie, dotate cu procesoare şi plăci video extrem de performante.
Mai jos găsiţi integral înregistrarea prezentării serviciului de la Games Developers Conference. De-a lungul ei, sunt rulate jocuri precum Crysis şi Prince of Persia pe un laptop fără o placă video dedicată. Alături de posibilitatea de-a rula orice titlu într-o pagină web, folosind un simplu plug-in, OnLive mai oferă o opţiune celor care nu dispun de un calculator sau vor să folosească televizorul HD pentru jocuri. A fost creată un fel de consolă mici dimensiuni ce poate fi folosită împreună cu un gamepad wireless. Ea dispune doar de ieşirea video HDMI şi porturile LAN şi modem. Nu vă imaginaţi că înauntru se găseşte cine-ştie-ce PC miniaturizat. Tot ce trebuie să ruleze ea este un browser.
Este normal să ne punem întrebarea dacă orice utilizator de pe planetă va putea accesa şi juca fără probleme jocuri prin intermediul serviciului OnLive. Pentru data lansării, răspunsul este clar nu. Deşi cei care au creat serviciul s-au chinuit să ofere jucătorilor un lag de doar o milisecundă, el este valabil doar pentru o parte din cei din Statele Unite. La momentul prezentării erau construite doar două ferme de servere, una pe coasta de est şi cealaltă pe coasta de vest, urmând ca o a treia să fie amplasată undeva în centrul ţării. Conexiunea a fost testată şi din Australia, însă întârzierea între comanda de la gamepad şi imaginea de pe ecran era sesizabilă. Dacă serviciul va prinde la public, extinderea lui la nivel mondial nu pare să fie o problemă.
În ceea ce priveşte numărul jocurilor disponibile, creatorii OnLive au primit deja suportul din partea multor producători şi publisher-i, printre aceştia numărându-se şi Electronic Arts. Clienţii serviciului vor putea juca oricând orice titlu, iar atunci când ies din joc, el va fi salvat automat. Nu au fost făcute publice detaliile legate de costuri, însă accesul la serviciu se va face în urma unei taxe lunare, urmând ca utilizatorul să fie taxat pentru titlurile rulate.


Deşi pare că vrea să lovească în piaţa PC-urilor pentru jocuri şi, chiar mai important, în piaţa consolelor, OnLive nu face decât să extindă o piaţă pentru industria jocurilor. Aceia care până acum nu puteau să ruleze deloc jocuri datorită sistemului slab sau pentru că nu îşi puteau permite nici măcar o consolă, vor putea juca jocuri prin intermediul set-top box-ului OnLive care va costa mai puţin de 250 $. Rămâne însă de văzut dacă îi va mulţumi pe utilizatori calitatea imaginii comprimate şi dacă lag-ul promis de o milisecundă pentru transmitere a imaginii se va păstra în aproape orice condiţii, chiar şi la o distanţă acceptabilă faţă de servere. Un lucru este clar: OnLive a reuşit să pună în practică o idee cu totul nouă şi care are potenţialul să revoluţioneze modul în care jucăm jocuri.

Apple => Microsoft (Response)

De o singură zi a fost nevoie pentru ca Apple să riposteze la Microsoft, după ce aceştia din urmă au lansat o campanie de promovare a player-ului Zune prin care puneau într-o lumină proastă iPod-ul. Replica Apple s-a derulat însă pe câmpul de luptă deja binecunoscut “Mac versus PC”, nu de alta dar compania din Cupertino nu ar avea niciun motiv să pomenească de Zune, când zvonurile cum că Microsoft ar putea lansa Zune Phone sunt din ce în ce mai oficiale. Legat de clipul celor de la Apple, pot să spun că este unul dintre cele mai reuşite spoturi realizate vreodată, nu prin prisma efectelor ci datorită mesajului transmis, unul foarte dur ce se referă la vulnerabilitatea sistemelor de operare Microsoft. Şi cam au dreptate...

Google Chrome 2 este cu 30% mai rapid

Google Chrome ştie una şi bună: viteză, viteză de 3 ori viteză. Cei de la Google pun pe primul plan viteza de încărcare a paginilor web, înaintea altor facilităţi a browserului. Conform Google, proaspăt ieşitul din beta Google Chrome este mai rapid cu 30% decât prima versiune. Asta îl face de departe cel mai rapid browser care lucreaza sub platforma Windows.

Cu toate astea, Google Chrome 2 nu aduce doar un important spor de viteză, ci şi câteva facilităţi noi. Printre acestea autocompletarea formularelor, mod full screen şi câteva opţiuni noi de personalizare a paginii care se deschide într-un tab nou. Pentru mai multe detalii urmăriţi clipul de mai jos.


Momentan Chrome inca nu poate fi folosit pentru alte sisteme de operare decat cele de la Microsoft, versiunile pentru Linux sau MAC OS fiind inca in dezvoltare.

Glosar IT (IP packet, IP address, Intranet)

Pachet IP

Un pachet IP reprezinta un bloc de date trasnferat in mediul Internet prin utilizarea unui protocol Internet standard (IP). Fiecare pachet incepe cu antet ce contine informatii despre adresa si sistemul de control. Spre deosebire de celulele ATM uniforme, pachetele IP variaza in lungime in functie de datele ce sunt transmise.

IP address

Adresa a protocolului Internet Aceasta adresa reprezinta un sir unic de numere ce identifica un computer din mediul Internet. De regula, astfel de numere sunt grupate in serii separate prin puncte, in genul: 123.123.23.2. Toate resursele din mediul Internet necesita o adresa IP.

Intranet

Un intranet reprezinta o retea informatica cu acces restrictiv, ce functioneaza similar cu mediul Web, dar nefiind parte integranta a acestuia. De regula detinut si administrat de o corporatie, un intranet permite unei companii furnizarea catre angajati a resurselor proprii, fara a face informatiile confidentiale disponibile tuturor celor cu acces la mediul Internet.

Windows 7 îţi face cadou o conexiune wireless în plus

Deşi nu mai este foarte mult până când va fi lansat oficial, se pare că Windows 7 mai are câteva surprize ascunse în joben. Una dintre acestea este aşa-numita tehnologie VWiFi sau Virtual Wi-Fi. Aceasta va crea un adaptor WiFi software.

Deşi poate părea complicat la prima citire, explicaţia este foarte simplă. Să presupunem că ai un laptop cu Wi-Fi. În mod normal, laptopul cu pricina are o placă ce îţi permite să te conectezi la o reţea wireless şi, indirect, la Internet. Ei bine, tehnologia VWiFi din Windows 7 va crea un adaptor wireless virtual, un fel de a doua placă Wi-Fi, alături de componenta hardware. Să nu se înţeleagă că vei avea dintr-o dată suport wireless din eter, pe un calculator fără placă WiFi.

În secţiunea Network Connections din Windows 7, acolo unde sunt listate toate tipurile de conexiuni pe care calculatorul tău le poate stabili, vă apărea o a doua conexiune Wireless. Aceasta poarta denumirea Wireless Network Connection 2 si are următoarea explicaţie trecută: Microsoft Virtual WiFi Miniport Adapter. Cu acelaşi nume este trecută şi la Computer Management.


La ce îţi poate folosi

Adaptorul virtual creat de Windows 7 poate fi folosit atât ca o placă wireless normală, pentru a te conecta la o a doua reţea wireless în paralel, cât şi ca un AP (Acces Point) - pentru ca alte calculatoare să se conecteze la el.

În primul rând, cu placa wireless hardware şi adaptorul virtual te poţi conecta simultan la două reţele. Cum reţelele wireless au prostul obicei de a pica destul de des, o reţea de backup este binevenită.

În al doilea rând, conectat fiind la o reţea wireless prin placa hardware, poţi folosi adaptorul virtual pentru "a da net" mai departe prietenilor tăi. Acesta este şi scenariul care arată cel mai bine că ideea celor de la Microsoft nu este rea deloc. Practic aşa se poate extinde raza reţelelor wireless şi crea o aşa-numită "reţea mesh": fiecare calculator conectat la o reţea wireless dă mai departe semnalul crescând aria acesteia.

De ce doar un singur adaptor virtual

Microsoft a limitat VWiFi-ul din Windows 7 la un singur adaptor virtual deşi, teoretic, ar fi putut crea mai multe. Nu sunt expert în reţelistică dar am înţeles că un număr mai mare de adaptoare virtuale ar fi avut un efect negativ asupra latenţei şi performanţelor conexiunii. Acesta pare să fie motivul pentru care Microsoft a şi limitat VWiFi-ul la un singur adaptor.

Deocamdată, versiunile actuale de Windows 7 nu pot pune în practică adaptorul wireless virtual. Acesta este implementat la nivelul sistemului de operare dar mai are nevoie de puţin ajutor din partea producătorilor de plăci WiFi care trebuie să aducă mici modificări driverilor. Cât de utilă va fi această facilitate şi cât de mult va ajuta la extinderea reţelelor wireless, rămâne de văzut în următorii ani.

Salvaţi site-uri întregi

Ca orice paranoic care se respectă, după ce mi-am tras două yale la uşă şi mi-am instalat un detector de microfoane, panicat fiind de faptul ca www-ul ar putea să crape într-o zi, am hotărât să fac o copie numai a mea a unei bucăţi de Internet.

Ei bine, versiunea softcore e alta: multe dintre siturile pe care găseam informaţii foarte utile - chestii valabile timp îndelungat, resurse de cunoaştere la care apelezi când ai nevoie - au sucombat integral ori parţial în cei 3 ani de când am coborât din copac în faţa monitorului. Până să o păţesc, pur şi simplu adăugam linkurile interesante în lista de "favorite". Astfel, cutia mea craniană a hotărât să cerceteze cum s-ar putea salva pe hard disk întregi site-uri, uşor şi automatizat, ca mai apoi, deschizându-le offline să le vadă la fel de accesibile ca şi în versiunile lor online.

Înainte de a trece la prezentarea soluţiilor descoperite, trec punctual motivaţiile posibile pentru apelarea la aşa-numitele aplicaţii web-spider sau web-copier:

• ai un site al tău şi vrei să-l distribui pe un CD sau stick USB unor persoane care n-au conexiune la net; persoanele respective îl vor accesa de pe mediul de stocare cu ajutorul browserului, indiferent de sistemul de operare şi fără să instaleze vreun soft suplimentar
• te urci în trenurile de dat în hepatită marca CFR ori în avion, te aşteaptă drum lung şi laptopul ţi-e alături; cu ocazia asta ai vreme să browsezi site-urile copiate în prealabil pe hard disc ca să eviţi plictisul ori vizionarea incomodă a unui film
• hopaaa: downloadezi automat şi fără să mai pierzi vremea agitând mausul de pe site-uri cu conţinut protejat de tipul "plăteşti 1 dolar şi ai la dispoziţie o zi ca să iei cât poţi duce"
• lasă imprimanta să se odihnească pentru zile mai negre, salvând pe HDD siturile cu documentaţie ce te priveşte
• fă o copie a sitului până nu-l bagă domnul Lucifer în faliment sau până ce nu-i schimbă obiectul de activitate; sigur ai găsit pe net un blog interesant cu multe reţete de gătit, cu poze ce-ţi oferă idei de amenajare a locuinţei, cu scheme şi figuri de judo, sănătate, citate celebre, un site cu tutoriale despre cum să devii Superstar, cum să procreezi fete de succesuri în afaceri din vânzări anterioare :-)
• plus backup (accesibil fără complicaţii -- baze de date, php and stuff) periodic al site-urilor tale în vederea utilizării ca probă în cazul unor procese ce ţin de drepturile de autor - deşi nu ştiu în ce măsură e valabil d.p.d.v. juridic, în Moldova.

HTTrack Webcopier

Pe vremea când m-am interesat pentru prima dată de o aplicaţie care să salveze site-uri întregi care mai apoi să poată fi accesate offline la fel cum o faci direct de pe net am găsit ca soluţie "mondială" numitul HTTrack. Chiar şi după un an de când îl folosesc, fireşte un an în care soft-ul s-a mai dezvoltat, rămâne în "pole position-ul" personal, în ciuda testării recente a altor aplicaţii similare, dar din pacate comerciale.
Nu numai că este un program gratuit, capabil să ruleze atât instalat în "Program Files" cât şi de pe stick de memorie USB, dar este disponibil pentru orice sistem de operare popular: Windows (95/98/NT/2000/XP), Mac OS X sau Linux.
La instalare ai posibilitatea de a alege limba română. Permite salvarea integrală sau parţială a unui site. Poate fi configurat în fel şi chip, dar asta presupune cotrobăirea help-ului şi cunoştinţe mai avansate. Cu toate setările pe default, nu am întâmpinat probleme în descărcarea site-urilor care m-au interesat. Totuşi, HTTrack nu se înţelege perfect cu anumite site-uri flash, cele ce utilizează intensiv fişiere Java şi Javascript, respectiv cu cele bazate pe script CGI complex.

1. Cerinţe: hardware nespecificate, compatibil Windows/Linux/MacOS
2. Preţ: nepreţuit
3. Link: www.httrack.com/page/2/en/index.html

Memorie Cache

Memorie este una dintre caracteristicile importante ale oricarui aparat digital. In cazul PC-urilor, avem memorie interna (cache, ROM, RAM) si memorie externa (dispozitive de stocare). Daca in cazul memoriei externe lucrurile sunt destul de clare, nu la fel se intimpla in cazul celei interne. Mi-am propus de data aceasta sa scriu despre memoria cache. Poate ati observat ca printre caracteristicile care definesc un sistem apare si acest tip de memorie. Cu cit un microprocesor este dotat cu mai multa memorie cache, cu atit acesta este mai performant si, implicit, mai scump.

O definitie simpla ar suna asa: Zona de memorie rapida ce echipeaza un dispozitiv electronoc in scopul de a mari viteza de lucru a acestuia. Si aceasta deoarece viteza memorie cache este cea a procesorului. Este, asadar, o memorie tampon intre procesorul foarte rapid al calculatoarelor actuale si dispozitivele de stocare lenese care le deservesc. Mai exact: cind calculatorul are nevoie de o informatie, o va cauta intii in memoriea cache si apoi in cea RAM, dupa care apeleaza la hard disk sau alte unitati de stocare externe. Viteza celor 3 tipuri de memorie este descrescatoare, iar pretul de asemenea. Prin urmare, loc de evolutie este, costurile sunt cele care inca pun bariere...

Ultimile date accesate vor stationa in memoria cache pina la inlocuirea lor de alta cerere. Cu cit aceasta este mai mare, cu atit creste si sansa ca informatiile de care PC-ul are nevoie sa se afle in cache, viteza de operare crescind astfel considerabil.

As vrea sa mentionez ca aplicatia FastCopy pacaleste memoria cache. Prin aceasta intelegem de ce ea este un avantaj: neocupind cache-ul cu datele pe care le copiem, permitem unor terte procese sau aplicatii sa beneficieze de acest spatiu.
Insa nu doar microprocesorul este dotat cu astfel de memorie. Din aceleasi considerente, veti intilni memoria cache si in cazul hard diskurilor, imprimantelor sau placilor video.

Câtă memorie cache
Sunteti curiosi sa vedeti cita memorie cache folositi?
Informatia va este oferita de Windows Task Manager.

1. Apasati combinatia de taste [CTRL] + [Alt] + [Del].
2. Va aparea fereastra Windows Task Manager. Aici accesati registrul Performance.

Moduri de lucru

In Windows XP aveti doua moduri implicite de utilizare a memoriei cache:

• Programs - modul recomandat pentru utilizarea comuna a PC-ului, ca statie de lucru.
• System Cache - modul recomandat pentru utilizarea in regim de server a Pc-ului.

Pentru a avea acces la aceste doua moduri:

1. Accesati Start | Run
   
2. In cimpia Open, tastati comanda "sysdm.cpl", dupa care, clic pe OK.
3. In fereastra System Properties activati registrul Advanced.
4. Din sectiunea Preformance, selectati Settings.
5. In fereastra Performance Options, clic pe registrul Advanced.
   

Feţele creatorilor popularelor Linux Distros

Te-ai intrebat vreodata cine sunt oamenii din spatele Ubuntu, Debian, Slackware, ..? Nu te mai întreba ci aruncaţi o privire la feţele creatorilor popularelor Linux Distros.

Ubuntu

Mark Richard Shuttleworth (născut la 18 septembrie 1973) este un antreprenor din Africa de Sud care este cel de-al doilea turist spaţial şi primul african care merge în spaţiu. El este conoscut mai ales pentru conducerea proiectului distribuţiei Linux Ubuntu. Shuttleworth locuieşte în prezent la Londra şi are dublă cetăţenie Sud Africană şi engleză.

Debian

Ian Murdock (născut la 28 aprilie 1973, la Konstanz, Germania), este fondatorul distribuţie Debian Linux şi Progeny Linux Systems, o companie comercială Linux.

Slackware

Patrick Volkerding (născut la 1966) a absolvit în 1993 Universitatea Moorhead din Minnesota, secţia Calculatoare. Din 1993 este creatorul şi menţinătorul distribuţiei Linux Slackware, cea mai veche distribuţie. Tot în 1993 a lansat online varianta 1.0 Slackware.

MEPIS

Warren Woodford este un veteran in domeniul Industriei computer-ilor si e cel mai bine cunoscut sub numele de dezvoltator a sistemului MEPIS Linux. Din 2002 pina in 2007, Warren s-a concentrat pe dezvoltarea MEPIS şi construirea MEPIS legat cu cross-platform aplicaţii pentru Linux si Mac OS, şi chiar pentru Microsoft Windows.

Gentoo

Daniel Robbins este omul care a creat Gentoo după ce a plecat să lucreze pentru Microsoft! El a supravieţuit doar şase luni. El este "un vrajitor al documentaţiei".

Glosar IT (Mirror server, MIME, IPX)

Mirror server

Un server Web poate primi uneori cu mult mai mult trafic decat poate administra. In astfel de cazuri, administratorul poate adauga o serie de servere suplimentare ce contin date identice si au rolul de a fluidiza traficul. Acest tip de server-duplicat este denumit server-oglinda. Prin adaugarea de servere-oglinda, un administrator preintampina aparitia de erori de navigare. Serverele-oglinda au totodata rol de rezerva in cazul in care site-ul Web principal devine inaccesibil.

MIME

Multipurpose Internet mail extensions MIME reprezinta o modalitate de a extinde capabilitatea programelor de navigare Web de a administra elemente de grafica, sunet si multimedia, in afara de text. (HTML administreaza elementele text). MIME este totodata utilizat pentru atasamentele binare ale mesajelor de e-mail. Aplicatiile de navigare Web identifica tipurile MIME, organizandu-le ulterior in categorii si tipuri de fisiere, separate prin / (ex.: image/gif). Daca inregistrati un tip MIME, programul de navigare Web decodeaza automat fisierul si lanseaza aplicatia ajutatoare.

IPX

Internetwork Packet Exchange Protocol de structura a retelei, dezvoltat de NetWare, ce administreaza adresa din retea si modul de rutare a informatiilor si pachetelor. Unul dintre cele mai comune protocoale de retea, IPX este incarcat automat in momentul in care accesati o retea informatica.

Despre SEO (Date generale)

Definitie
Termenul de SEO vine din Engleza de la "Search Engine Optimisation" si inseamna optimizarea paginilor pentru motoarele de cautare.
In strainatate ea a devenit o profesie fiind numeroase firme care ofera astfel de servicii.

De ce SEO?
Traficului unui site web este generat de motore de cautare (aproximativ 80%), de directoare web (cum este site-ul nostru) sau de vizitatori care intra direct. Dintre motoarele de cautare cel mai folosit este Google (mai mult de 80% din trafic). De aceea este foarte important ca optimizarea sa se indrepte in special in optimizare pentru acest motor de cautare.

Care este conceptual de baza?
O firma plateste o suma de bani ca site-ul sau sa se gaseasca in primele rezultate la cautarea unui anumit termen sau a unor anumiti termeni. Astfel el va beneficia de pe urma traficului urias pe care il au motoarele de cautare. In plus va beneficia de vizitatori care cauta exact ce le ofera, nu ca si in cazul banner-elor de vizitatori curiosi sau persoane care nu au neaparat intentia de a cumpara de la ei. Se poate spune ca este o investitie care se va amortiza in timp.

Avantaje/dezavantaje
Chiar dumneavoastra puteti sa va optimizati site-ul pentru motoarele de cautare iar atunci investiatia nu va fi decat in timp petrecut in fata calculatorului. Deci un avantaj ar fi ca oricine poate sa faca SEO si cu investitii materiale minime. Binenteles ca rezultate mult mai bune sunt obtinute daca munca este facuta de un profesionist.

Din pacate exista si dezavantaje. Nu exista nici o garantie, ca site-ul dumneavoastra va
ajunge in primele pozitii la o anumita cautare si chiar si daca va ajunge nu exista garantii ca va si ramane acolo. In google de exemplu exista fluctuatii, uneori site-ul dumneavoastra poate fi scos in afara indexului iar in ziua urmatoare el poate fi primul pentru aceeasi cautare. Cei de la google spun ca indexarea site-urilor se face in mod gratuit si de aceea nu sunt nici un fel de garantii.

SEO=SPAM?
Va intrebati daca SEO este spam? Raspunsul este: NU.
Spam se refera la: scrierea de text pe fundal de aceesi culoare sau in afara ecranului, cloaking (afisarea unei pagini obtimizate motoarelor de cautare si alteia vizitatorilor) etc. Motoarele de cautare doresc sa afiseze utilizatorilor lor cele mai relevante pagini la cautarea respectiva. De aceea ele nu vor tolera spamul. Daca veti fi prins incercand sa le pacaliti riscati ca pagina dumneavostra sa fie exclusa definitiv din index ceea ce nu cred ca v-ar convenii.

Concluzie
Totusi nu trebuie abuzat de SEO. Trebuie sa va ganditi in primul rand la utilizator nu la motoarele de cautare. Incercati sa ganditi totul astfel incat sa-i fie lui cat mai bine si doar apoi sa va ganditi la optimizare.

Daca va ganditi la vizitatori si le veti oferi continut de calitate fiti sigur ca site-ul dumneavoastra isi castiga o reputatie in randul lor iar numarul de vizitatori care intra direct pe site va creste.

Mândru de a fi Linux!

Dacă sunteţi mândru ca utilizator Linux, aceste elemente grafice pot sa va ajute sa exprimati aceasta. Pune-l ca semnătură pe forum, utilizaţi ca avatar, utilizaţi ca logo-uri web.

OS Info: Xubuntu

Xubuntu

"Xubuntu" este o derivată oficială a sistemului de operare Ubuntu ce folosește drept mediu de lucru Xfce. Acesta a fost conceput pentru utilizatorii cu calculatoarele mai puțin performante, sau pentru cei ce-și doresc un mediu de lucru eficient chiar și pe un sistem performant. Xubuntu folosește în principal aplicațiile de Gnome.

Mediul de lucru Xubuntu
Odată ce-ți pornești sistemul pentru prima dată vei observa un mediu de lucru simplu și clar, fără iconițe pe desktop, iar culorile sunt plăcute la vedere.

Gata pentru utilizare
Odată instalat, Xubuntu este gata din acel moment pentru a fi utilizat. Sistemul vine deja cu aplicațiile de baza de care vei avea nevoie, aici enumerăm Abiword pentru documente, Gnumeric pentru calcul tabelar, Firefox pentru navigare pe internet și Mozilla Thunderbird drept client de poștă electronică.

Xubuntu are o pagină pe internet și poate fi descărcat.

Cerințe minimale
Xubuntu este disponibil pentru PC, PC pe 64-Biți.
CD-urile necesită 128MB RAM pentru a fi rulate, sau 192MB RAM pentru a fi instalate. Instalarea mediului de lucru în totalitate necesită 1,5G de spațiu pe unitatea de stocare.

Glosar IT (PoP, Ping, Mozilla)

PoP

Point of presence - punct de prezenta Pentru ca furnizorul dumneavoastra de servicii tip Internet sa poata oferi un numar local de dial-up pentru acces la resursele online, administreaza sau inchiriaza puncte de prezenta (PoPs) in ariile in care asi dezvolta activitatea. Un astfel de punct de prezenta poate include: modemuri, linii digitale inchiriate si routere multiprotocol.

Ping

Packet Internet groper In mediul informatic, Ping este un program ce returneaza o cerere lansata de catre un computer conectat la o retea informatica pentru a determina daca un anumit computer este conectat la resursele comune.

Mozilla

Numele original al programului de navigare Web dezvoltat de Netscape Navigator, pana la versiunea 1.1. Titulatura acestei aplicatii a fost creata de Jamie Zawinski, in timp ce mascota oficiala a fost creionata de Dave Titus. Ulterior lansarii versiunii 1.1. a aplicatiei Mozilla, mascota oficiala, Mo, a fost inlocuita de seriile de imagini specifice companiei Netscape.

Feţele creatorilor popularelor limbaje de programare

Este destul de fascinanta ideea de a te familiariza cu fetele persoanelor ce stau in spatele popularelor limbaje de programare, in care noi petrecem ore in sir insusind-le si folosindu-le din plin. Lista ar putea să nu fie cuprinzătoare, insa ea contine aproape toate popularele limbaje de programare utilizat în timpurile moderne. Deci, sa-i dam drumul.

PHP

Rasmus Lerdorf (născut la 22 noiembrie 1968 în Qeqertarsuaq, Groenlanda) este un programator Danish-Greenlandic si este cel mai de seamă creator al limbajului de programare PHP.El este autorul primelor două versiuni.

Python

Guido van Rossum este un programator olandez, care este cel mai bine cunoscut ca autorul limbajului de programare Python. În comunitatea Python, Van Rossum este cunoscut ca “Benevolent Dictator for Life” (BDFL), ceea ce înseamnă că el continuă să supravegheze limbajul Python in procesul de dezvoltare, luind decizii în cazul în care este necesar. El este in prezent angajat a companiei Google, unde îşi petrece jumătate din timpul său asupra dezvoltarii limbajului Python.

Ruby

Yukihiro Matsumoto (Yukihiro Matsumoto, aka Matz, născut pe 14 aprilie 1965) este un om de ştiinţă in domeniul "Computer science" japonez şi designer de software cel mai bine cunoscut ca programator şef al limbajului de programare Ruby şi implementarea de referinţă (MRI). Sa nascut in Osaka Prefecture, în vestul Honshū. Potrivit unui interviu realizat de Japonia Inc., el a fost un programator autodidact, până la sfârşitul anilor de liceu. A absolvit Universitatea Tsukuba, unde el asociat cu departamentele de cercetare se ocupă de limbaje de programare şi compilatoare.

Ruby on Rails

(Cu toate că, Ruby on Rails este o aplicaţie web open source schiţata din limbajul de programare Ruby)

David Heinemeier Hansson este un programator danez, creatorul aplicaţie web (open source) Ruby on Rails si a Instiki wiki. El este, de asemenea, partenerul firmei 37signals bazata pe dezvoltare web-software.

Perl

Larry Wall (născut la 27 septembrie 1954) este un programator şi autorul, cel mai bine cunoscut pentru crearea de limbajul de programare Perl, în 1987.

JavaScript

Brendan Eich (nascut in anul 1961) este programator si creatorul limbajului de programare JavaScript. El este Chief Technology Officer la Mozilla Corporation.