Steve Perlman este creatorul aplicaţiilor QuickTime şi WebTV şi se laudă c-a reuşit să ţină secret proiectul OnLive încă din anul 2002 . Ceea ce i-a trecut lui prin cap la vremea aceea nu este deloc o idee rea, însă necesită un suport important şi nu poate fi pusă în practică fără o investiţie majoră. Ea sună în felul următor: ce-ar fi dacă jocurile nu ar mai fi rulate pe calculatoarele personale, ci pe nişte servere foarte puternice ? Cum majoritatea pasionaţilor de jocuri sunt conectaţi la Internet, ei ar transmite comenzile de la tastatură şi mouse, iar de la un serviciul online ar primi imaginea şi sunetul din joc.Acest serviciu se numeşte OnLive şi este bazat pe arhitectura cloud computing. Un exemplu similar este serviciul Google Apps. Editarea unui document se face într-o pagină de browser, însă nu este folosită puterea de procesare a PC-ului pe care se lucrează, ci a serverelor Google. În acest fel este teoretic posibil ca un utilizator ce dispune de un netbook să se poată juca Crysis, şi nu oricum, ci la setările de detaliu maxime, atâta timp cât procesarea este pusă în spinarea unor servere de ultimă generaţie, dotate cu procesoare şi plăci video extrem de performante.
Mai jos găsiţi integral înregistrarea prezentării serviciului de la Games Developers Conference. De-a lungul ei, sunt rulate jocuri precum Crysis şi Prince of Persia pe un laptop fără o placă video dedicată. Alături de posibilitatea de-a rula orice titlu într-o pagină web, folosind un simplu plug-in, OnLive mai oferă o opţiune celor care nu dispun de un calculator sau vor să folosească televizorul HD pentru jocuri. A fost creată un fel de consolă mici dimensiuni ce poate fi folosită împreună cu un gamepad wireless. Ea dispune doar de ieşirea video HDMI şi porturile LAN şi modem. Nu vă imaginaţi că înauntru se găseşte cine-ştie-ce PC miniaturizat. Tot ce trebuie să ruleze ea este un browser.
Este normal să ne punem întrebarea dacă orice utilizator de pe planetă va putea accesa şi juca fără probleme jocuri prin intermediul serviciului OnLive. Pentru data lansării, răspunsul este clar nu. Deşi cei care au creat serviciul s-au chinuit să ofere jucătorilor un lag de doar o milisecundă, el este valabil doar pentru o parte din cei din Statele Unite. La momentul prezentării erau construite doar două ferme de servere, una pe coasta de est şi cealaltă pe coasta de vest, urmând ca o a treia să fie amplasată undeva în centrul ţării. Conexiunea a fost testată şi din Australia, însă întârzierea între comanda de la gamepad şi imaginea de pe ecran era sesizabilă. Dacă serviciul va prinde la public, extinderea lui la nivel mondial nu pare să fie o problemă.
În ceea ce priveşte numărul jocurilor disponibile, creatorii OnLive au primit deja suportul din partea multor producători şi publisher-i, printre aceştia numărându-se şi Electronic Arts. Clienţii serviciului vor putea juca oricând orice titlu, iar atunci când ies din joc, el va fi salvat automat. Nu au fost făcute publice detaliile legate de costuri, însă accesul la serviciu se va face în urma unei taxe lunare, urmând ca utilizatorul să fie taxat pentru titlurile rulate.Deşi pare că vrea să lovească în piaţa PC-urilor pentru jocuri şi, chiar mai important, în piaţa consolelor, OnLive nu face decât să extindă o piaţă pentru industria jocurilor. Aceia care până acum nu puteau să ruleze deloc jocuri datorită sistemului slab sau pentru că nu îşi puteau permite nici măcar o consolă, vor putea juca jocuri prin intermediul set-top box-ului OnLive care va costa mai puţin de 250 $. Rămâne însă de văzut dacă îi va mulţumi pe utilizatori calitatea imaginii comprimate şi dacă lag-ul promis de o milisecundă pentru transmitere a imaginii se va păstra în aproape orice condiţii, chiar şi la o distanţă acceptabilă faţă de servere. Un lucru este clar: OnLive a reuşit să pună în practică o idee cu totul nouă şi care are potenţialul să revoluţioneze modul în care jucăm jocuri.
